30/01/2026
De ce sunt prăznuiți împreună Sfinții Trei Ierarhi
Cu mult timp în urmă, credincioșii se întrebau:
cine este mai mare înaintea lui Dumnezeu?
Unii îl cinsteau mai mult pe Vasile cel Mare, pentru grija lui neobosită față de săraci, bolnavi și orfani. Alții îl numeau pe Grigorie Teologul cel mai mare, pentru că a vorbit despre Dumnezeu cu o adâncime pe care puțini au putut-o atinge. Iar mulți erau mișcați de Ioan Gură de Aur, al cărui cuvânt puternic mustra nedreptatea și mângâia inimile zdrobite.
Din aceste preferințe s-au născut neînțelegeri. Oamenii se împărțeau în tabere: vasilieni, grigorieni și ioanieni. Dezbinarea a început să umbrească pacea Bisericii.
Atunci, un episcop înțelept, tulburat de această ruptură, s-a rugat cu lacrimi:
— Doamne, arată-ne voia Ta. Pe cine să cinstim mai mult?
În răspunsul rugăciunii, cei trei sfinți i s-au arătat împreună, în aceeași lumină. Și i-au spus cu un singur glas:
— Noi suntem una înaintea lui Dumnezeu.
Nu ne despărțiți, căci fiecare dintre noi a slujit aceluiași Hristos, în feluri diferite, dar cu aceeași iubire.
Vasile a adăugat:
— Eu am arătat credința prin fapte.
Grigorie a spus:
— Eu am arătat credința prin cuvânt și taină.
Ioan a încheiat:
— Eu am arătat credința prin adevăr spus fără frică.
Și au rostit:
— Adevărul fără iubire rănește. Iubirea fără adevăr rătăcește. Fapta fără credință se usucă. Împreună, însă, ele zidesc Biserica.
Când vedenia s-a stins, episcopul a înțeles că sfințenia nu se măsoară, nu se compară și nu se împarte. Așa s-a hotărât ca Sfinții Trei Ierarhi să fie sărbătoriți împreună, ca semn al unității, echilibrului și armoniei în credință.
De atunci, Biserica ne amintește prin această sărbătoare că:
credința trebuie trăită,
adevărul trebuie rostit,
iar dragostea trebuie împărtășită.
Și numai împreună ele duc spre Dumnezeu.
