07/10/2026
LĀUGA – ‘AIMEO I MEA A LE ATUA.
ASO SA: 04/10/2026
Rev. Lale Peteru.
Scripture: Matthew 20:1–16. The Laborers in the Vineyard.
Matthew 20:1, “For the kingdom of heaven is like a landowner who went out early in the morning to hire laborers for his vineyard. 2 After agreeing with the laborers for a denarius for the day, he sent them into his vineyard.
WEEK’S IBRA: Insights- ‘Aimeo. (To be angry on account of reward).
IBRA TODAY: Generosity has no bounds. E leai se tuā’oi o le Alofa o le Atua.
TEXT: Mataio 20:13 ‘Ona tali atu ai lea o ia i le tasi o i lātou, ‘ua fa’apea atu, “Sole, e leai sa‘u agaleaga iā te ‘oe; ta te le’i tautala ‘ea i le tenari e tasi?
14 ‘Inā tago ia i lau mea, ma alu; o la‘u p**e lea e ‘avatu lava i lenei na mulimuli e pei o a ‘oe lava. 15E lē faitalia ‘ea a‘u ‘ona p**e i a‘u lava mea? E te fa’a’ū’ū mai ‘ea ‘ina ‘ua ‘ou agalelei? 16E fa’apea ‘ona muamua o e na mulimuli, e mulimuli fo’i e na muamua; ‘auā e to’atele e ‘ua tala‘iina, a e to’aitiiti e ‘ua filifilia.
INTRODUCTION.
Tātou o muamua lava se’i fa’amālamalama le ‘upu – “Tenari.” ‘Ua fa’aliliu fa’asāmoa mai le ‘upu –“Denarius.”
I le Senituri Muamua, o taimi fo’i ia o Iēsu, o le “Tenari,” o le tupe siliva a le Mālō o Roma. O le totogi lea o le galuega i le aso e tasi.
A fua fa’aonapō nei, pe tusa o le $50.00 - $100.00 Tupe Amerika.
*Denarius served as the standard currency for everyday transactions.
>E totogi ai galuega o le aso (payment for labor).
>E fai ai fefa’ataua’iga- ‘oloa – (Goods)
>Totogi ai Lāfoga (Roman taxes,
>Totogi ai fo’i Sefulua’i i le Malumalu (Temple tithes).
FA’ATA’OTO I LE TŌVINE.
‘Ua ‘ou manatua i le Fa’ata’oto lenei, le mea o lo o fai i Amerika. E i ai tagata e tutū i le ‘auala, e fa’atali ni tagata e ‘aveina lātou e fai ni galuega. ‘Ae fai le maliega, i le totogi.
‘AISEĀ NA FAI AI E IĒSU LE FA’ATA’OTO LEA?
I le Mataio 19: 27Ona tali mai ai lea o Peteru, ‘ua fa’apea mai iā te ia, “Fa’auta, ‘ua mātou tu’ua mea ‘uma, a e mātou mulimuli atu iā te ‘oe; se a fo’i se mea mātou te maua?
‘Ua manino i le tala a Peteru, o lo o fa’atatau i se taui, e tusa ma le tele o mea ‘ua lāfoa’i i le olaga nei, ‘ae mulimuli mai iā Iēsu.
O LE TALI A IĒSU- O LE TAUI.
*Mataio 19:28 ‘Ona fetalai atu ai lea o Iēsu iā te i lātou, “E moni, ‘ou te fai atu iā te ‘outou, o ‘outou ‘ua mulimuli mai iā te a’u, pe a ti’eti’e le Atali’i o le tagata i lona nofoāli’i mamalu i le toefuataiga, tou te ti’eti’e ai fo’i i nofoāli’i e sefulu ma le lua, e fa’amasino ai i itū-aiga o Isarāelu e sefulu ma le lua.
29 ‘Ai se tasi ‘ua ia tu’ua o fale, po o uso, po o tuafāfine, po o le Tamā, po o le Tinā, po o le avā, po o le fānau, po o fanua ‘ona o lo‘u igoa, e maua e ia e ta’isautuaselau, e fai fo’i mona tofi le ola fa’avavau.
‘Ua fa’amanino e Iēsu, o le taui, e fa’ale-agaga. O le Mālō o le Atua, e fa’ale-agaga. E lē o ni taui fa’ale-tino.
E LEAI SE MUA-MAI & MULI-MAI.
*Mataio 19:30 A e to’atele o e ‘ua muamua e ‘avea ma mulimuli; o e ‘ua mulimuli fo’i e ‘avea ma muamua.”
O le Mālō o le Atua ‘ua fa’aali mai iā Iēsu, e leai ni muamua ma ni mulimuli. E leai ni tama sasa’o ma ni tama mosimosi.
O le Mālō e fa’avae i le P**e Alofa o le Atua e tutusa ai tagata ‘uma.
TĀTOU O I LE FA’ATA’OTO I LE TŌVINE.
‘Ua fa’amanino atili e Iēsu le uiga o le Mālō o le Atua, i le Fa’ata’oto i le Tōvine.
*Mataio 20:1 ‘Auā e tusa le mālō o le lagi ma le tasi matai na alausu atu e tautala ma nisi e faigaluega i lona tōvine a e taui atu. 2Ua tautala o ia ma ē faigaluega, o le aso ma le tenari; ‘ona ‘a’auina atu ai lea e ia o i lātou i lana tōvine.
*Mataio 20:3O le itū aso fo’i e tolu ‘ua alu atu ai o ia, ‘ona iloa atu ai lea e ia o isi ‘ua tutū i le malae e leai se galuega; 4 ‘ona fai atu ai lea o ia iā te i lātou, “Inā o atu ia ‘outou fo’i i le tōvine, a e ‘ou te avatu iā te ‘outou se mea e tusa.” ‘Ona lātou o atu ai lea.
*Mataio 20:5 ‘Ua toe alu atu ia i le itū aso e ono, ma le iva, ‘ua fa’apea fo’i ona fai. 6O le itū aso fo’i e sefulu ma le tasi ‘ua alu atu ai o ia, ‘ona iloa atu ai lea e ia nisi ‘ua tutū e leai se galuega, ‘ua na fai atu fo’i ia te i lātou, “Se a le mea tou te tutū mai ai ‘i’inei i le aso ‘uma e leai se galuega?” 7 ‘Ua lātou fai mai iā te ia, “E leai se na fai mai iā te i mātou.” ‘Ua fai atu ia iā te i lātou, “Inā o atu ia o ‘outou fo’i i le tōvine, a e maua e ‘outou se mea e tusa.”
*Mataio 20:8 ‘Ua o’o i le afiafi, ‘ona fai atu ai lea o le ali’i e ana le tōvine i lana ‘au’auna e p**e, “Vala’au ia i e faigaluega, ma ‘avatu le taui iā te i lātou, ‘ia afua i e na mulimuli, ‘ia o’o i e na muamua. 9 ‘Ua o mai fo’i o e na o ane i le itū aso e sefulu ma le tasi, ‘ua ta’itasi ma lātou maua le tenari.
‘UA ‘AIMEMEO TAGATA NA MUAMUA.
*Mataio 20:10 ‘Ona o mai ai lea o e na muamua, fa te i lātou e sili sa lātou mea e maua; a ‘ua ta’itasi fo’i o i lātou ma maua le tenari. 11 ‘Ua maua ai e i lātou, ‘ona lātou muimui ai lea i le matai, 12 ‘ua fa’apea mai, “E tasi lava le itū aso na gālulue ai i lātou nei na mulimuli, a ‘ua e fa’atusaina i lātou ma i mātou o e na tīgāina i le gāluega ma le vevela o le aso.
O LE TALI A LE MATAI.
*Mataio 20:13 ‘Ona tali atu ai lea o ia i le tasi o i lātou, ‘ua fa’apea atu, “Sole, e leai sa‘u agaleaga iā te ‘oe; ta te le’i tautala ‘ea i le tenari e tasi? 14 ‘Inā tago ia i lau mea, ma alu; o la‘u p**e lea e ‘avatu lava i lenei na mulimuli e pei o a ‘oe lava. 15E lē faitalia ‘ea a‘u ‘ona p**e i a‘u lava mea? e te fa’a’ū’ū mai ‘ea ‘ina ‘ua ‘ou agalelei?
*Mataio 20:16E fa’apea ‘ona muamua o e na mulimuli, e mulimuli fo’i e na muamua; ‘auā e to’atele e ‘ua tala‘iina, a e to’aitiiti e ‘ua filifilia.”
MATĀ’UPU SILISILI O LE P**E A LE ATUA. (Fairness & Authority - O le P**e Amiotonu, & le Alofa Tūnoa o le Atua.).
‘Ua matuā fa’amanino e Iēsu i le Fa’ata’oto le nei, le Saofa’iga o le Mālō o le Atua.
E P**e le Atua i le taui. E p**e fo’i le Atua i le fa’asologa.
E leai ni nofoaga fa’apitoa ma taualoa i le Mālō o le Atua.
E lē fuaina i lagona o tagata le finagalo o le Atua.
‘Ua loto leaga ‘ina ‘ua tutusa o lātou totogi ma tagata na mulimuli atu. ‘Ua punitia ai loto, i le fa’avae o le Feagaiga na mua’i fai e le P**e o le Tōvine i le ‘āmataga – “O e galulue. E tasi le tenari le taui.”
A ‘ua “Aimemeo,” ‘ona ‘ua leaga loto i le tutusa o a lātou taui, ma tagata na mulimuli atu.”
O le mālō o le Atua, "E P**e Aoao le Atua."
E silisili 'ona tāua i le Atua, "Tagata." 'Auā o lona fa'atusa Pa'ia lenā."
E leai se mua mai ma se mulimai.
E leai fo’i ni ali’i sili, tulafale, taulele’a, nofo tāne ma ni faiāvā, tamaiti.
O LE EKALESIA, O LE TŌVINE O KERISO.
O a mai a tātou Ekalesia, ‘auā o le ata le na o le Tōvine o Keriso i le lalolagi?
O ai o fa’amuamua? A’o ai fo’i o tele lona totogi? Ha ha.
‘Ona o Iēsu,
AMENE.
Send a message to learn more