28/02/2026
"OMUL DE ASTĂZI VINE LA BISERICĂ NU CA BOLNAV,
CI CA ȘI CLIENT...
„Îmi place”,
„nu-mi place”,
„a fost prea lung”,
„a vorbit prea tare”,
„n-am simțit nimic”.
Așa judecă omul slujba, ca pe un produs...
NU MAI VINE SĂ SE VINDECE,
VINE SĂ FIE MULȚUMIT...
Dacă predica îl doare, pleacă.
Dacă i se spune să se schimbe, se supără.
Dacă i se cere răbdare, caută alt loc.
A UITAT CĂ BISERICA NU E SALĂ DE SPECTACOL ȘI NICI RESTAURANT DUHOVNICESC.
E SPITAL !
Și în spital nu mergi să fii aplaudat, ci tăiat, curățat, vindecat.
CINE INTRĂ ÎN BISERICĂ FĂRĂ SMERENIE IESE FĂRĂ VINDECARE...
Harul nu lucrează după gustul omului, ci după rana lui.
Dar OMUL MODERN NU MAI VREA SĂ I SE ATINGĂ RANA, PENTRU CĂ DOARE.
Vrea mângâiere fără adevăr,
iertare fără pocăință,
împărtășanie fără spovedanie...
Și când nu primește ce vrea, spune că „nu mai simte nimic”.
NU BISERICA S-A RĂCIT — INIMA S-A ÎNCHIS.
Spitalul e același.
Doctorul e același.
Tratamentul e același.
DAR BOLNAVUL REFUZĂ OPERAȚIA ȘI SE MIRĂ CĂ BOALA RĂMÂNE..."
