21/05/2026
SURPRINȘI și STRĂPUNȘI
Charles Spurgeon, F.Ap. 2, (18.09.1881) : Duhul Sfânt nu lucrează pentru înaintarea Împărăției lui Dumnezeu doar prin tăcere, căci credința vine prin auzire... Dacă Domnul nu le-ar fi dat oamenilor urechi sau limbi, închinarea tăcută ar fi fost nu numai potrivită, ci și necesară - dar, întrucât avem urechi, Domnul trebuie să fi vrut să auzim ceva - și, deoarece avem limbi, trebuie să fi vrut ca noi să și vorbim. Unii dintre noi ar fi bucuroși să fie mereu tăcuți și liniștiți, dar acolo unde Evanghelia curge liber, este sigur că va fi o oarecare măsură de zgomot și agitație.
Adevăratul Duh, Duhul lui Dumnezeu, nu vine din această lume. Nu este vântul făcut de elocvența omenească, nu cel produs de realizările umane precum faima și diplomele. Filosofii pot impresiona doar pentru scurt timp cu cuvintele lor, care mai târziu lasă în urma lor un aer împuțit și respingător. Lucrarea Duhului este întotdeauna de sus, de la Dumnezeu Însuși, iar rezultatele Sale dătătoare de viață și prospețime spirituală durează pentru totdeauna! Lucrarea Duhului Sfânt este suflarea pură și sfântă a lui Dumnezeu, iar puterea Lui este întotdeauna puterea imediată a lui Dumnezeu. Dacă vânturile pământului sunt adesea atât de înviorătoare, oare cm ar trebui să fie un vânt din Cer? O, de am vedea în aceste zile din urmă măcar puțin din acel vânt puternic și năvălitor care sfărâmă cedrii Libanului și mătură dinaintea sa tot ce i-ar rezista puterii Sale, ca oamenii să strige iar: "Ce să facem?".
