05/14/2026
+14 MAI+
ZIUA NAŢIONALĂ DE CINSTIRE A MARTIRILOR DIN TEMNIȚELE COMUNISTE
Astăzi, 14 mai, este marcată "ZIUA NAŢIONALĂ DE CINSTIRE A MARTIRILOR DIN TEMNIŢELE COMUNISTE", în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali și români care s-au opus regimului comunist.
În data de 14 mai 1948, „au fost arestaţi de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare şi reală libertate exprimată în faţa regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creştini. (…) În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestaţi peste 10.000 de tineri, anchetaţi, ulterior condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea”, se arată în documentul legii, potrivit www.cdep.ro.
În timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată, destinate deținuților politici, în care au pătimit peste 3.000.000 de români. Dintre aceștia, 800.000 au murit. Nu se știe numărul exact al victimelor, se estimează că au fost torturați sute de mii de oameni. Aceste numere NU includ viețile distruse ale familiilor, rudelor sau camarazilor acestora, ori pe cei care au rezistat comunismului prin alte căi, pe care numai Bunul Dumnezeu îi cunoaște de-antregul.
Noaptea de 14-15 mai 1948 a fost numită de către Pr. IUSTIN PÂRVU ca fiind „noaptea cea mai odioasă, cea mai criminală pentru istoria politică și socială din România”, fiind arestați, după unele surse, undeva la 10-15.000 de tineri din toată țara, marcând doar începutul unui nou val de arestări. Ce a urmat se știe.
Mulți dintre ei au intrat în lagăre ca tineri și aveau să le părăsească ca bătrâni, cu vieți distruse într-o lume care nu semăna în niciun fel cu lumea lor. Iar alții, și-au lăsat trupurile istovite spre odihnă în multele gropi comune din tot întinsul țării, întru nădejdea Învierii și pentru întărirea noastră, a celor de azi, se precizează pe pagina "Sfinții Închisorilor."
Printre cei care au pătimit în temniţe se numără nume mari, precum părintele NICOLAE STEINHARDT, părintele DANIIL SANDU TUDOR, părintele ARSENIE BOCA, părintele IOAN IOVAN, părintele DUMITRU STĂNILOAE, părintele ARSENIE PAPACIOC, părintele SOFIAN BOGHIU, părintele GHEORGHE-CALCIU DUMITREASA, părintele IUSTIN PÂRVU, poetul RADU GYR, avocatul şi politicianul AURELIAN BENTOIU, politicianul IULIU MANIU, filosoful şi economistul MIRCEA VULCĂNESCU, chimistul şi fizicianul GEORGE MANU, dar şi mulţi alţi tineri pătimitori în timpul regimului opresiv comunist.
Printre închisorile comuniste în care au fost închişi pentru o perioadă de timp sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără: PITEȘTI, GHERLA, AIUD, TÂRGU OCNA, SIGHET, RÂMNICU SĂRAT, ARAD, JILAVA, VĂCĂREȘTI. Închisoarea de la Sighet este acum un cunoscut memorial al victimelor comunismului.
Totodată, coloniile de muncă forţată de la începutul perioadei comuniste au rămas în istorie drept unele dintre cele mai groaznice forme de încarcerare a condamnaţilor. Printre acestea se numără și cele din Maramureș: Baia Sprie, Cavnic și Nistru.
MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI de la Sighet a fost iniţiat în 1992 de poeta Ana Blandiana, în calitatea sa la acel moment de preşedinte al Alianţei Civice, şi a fost realizat în următorul deceniu împreună cu soţul său, scriitorul Romulus Rusan, şi cu o echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri, potrivit memorialsighet.ro. Situat în extremitatea nordică a României, Memorialul are ca scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, ”cărora timp de jumătate de secol li s-a indus în conştiinţă o istorie falsă”. În 1998, Memorialul de la Sighet a fost declarat de Consiliul Europei printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului.
La 2,5 km de centrul orașului Sighet se află ansamblul CIMITIRUL SĂRACILOR, care este dedicat memoriei deţinuţilor politici morţi sau executaţi în închisorile, lagărele şi deportările comuniste, precum şi memoriei partizanilor ucişi în luptele cu Securitatea.
A fost desenată din brazi o hartă a ţării, iar în locul de pe hartă al oraşului Sighet a fost ridicat un altar-cenotaf.
De asemenea, în memoria martirilor din închisoarea de la Aiud şi din alte temniţe ale regimului opresiv comunist a fost ridicat, în sud-vestul oraşului Aiud pe locul cunoscut drept „RÂPA ROBILOR”, în perioada 28 octombrie 1992 – 14 septembrie 1999, Monumentului marilor eroi ai neamului românesc numit ”CALVARUL AIUDULUI”.
Lucrarea îi înfăţişează pe martiri în chip de cruci, ducând în spate crucea neamului românesc. Are o înălţime de 18 metri, o lăţime de 6 metri şi o lungime de 27 de metri. Numele celor morţi au fost săpate în piatră pentru a aminti peste veacuri jertfa lor pentru neamul românesc.
În anul 2000, la Aiud a fost sfinţit Paraclisul de către IPS BARTOLOMEU ANANIA, devenit mai târziu mitropolit al Clujului, fost deţinut al închisorii Aiud.
La intrarea în Paraclis, este scris mesajul: "Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este Împărăţia Cerurilor" (Matei 5, 10).
Monumentul găzduieşte o icoană unicat a Maicii Domnului cu mâinile înălţate în rugăciune pentru cei care l-au mărturisit pe Hristos în temniţele comuniste. Prin grija părintelui arhimandrit IUSTIN PÂRVU şi cu binecuvântarea mitropolitului Andrei Andreicuţ, a fost ridicat în acest loc Schitul ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI pentru pomenirea tuturor martirilor neamului românesc.
La 16 martie 2016 a fost depusă la Parlament propunerea legislativă, care a fost adoptată de Senat la 1 noiembrie 2016, şi de Camera Deputaţilor, for decizional, la 16 mai 2017. În 30 mai 2017, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii pentru instituirea "ZILEI NAŢIONALE DE CINSTIRE A MARTIRILOR DIN TEMNIŢELE COMUNISTE" la data de 14 mai. Legea 127/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 mai 2017.
Veșnica lor pomenire din neam în neam! ✝️
Să avem parte de Rugăciunile și de mijlocirea lor pentru Neamul nostru românesc! 🇷🇴🙏❤️
Direcţia comunicare şi relaţii publice a Camerei Deputaţilor va primi, în perioada 17 ianuarie - 9 februarie, documentele necesare acreditării jurnaliştilor pentru sesiunea parlamentară februarie - iunie 2024, în format exclusiv online.
